Sunt pregătiți producătorii români de vin pentru schimbările care urmează? #1

"Planul european de combatere a cancerului". 

Editorial

Ioana Bidian • Joi, 01.07.2021

news

Acesta este primul articol dintr-o serie, care va atrage atenția asupra modificărilor legislative care vor apărea în perioada imediat următoare și care vor aveau un impact semnificativ asupra viticulturii și vinificației așa cum este ea în acest moment. Modificările vor putea fi amenințări sau oportunități pentru producătorii de vin din România, depinde de modul de pregătire și abordare a noilor legislații.

“Planul european de combatere a cancerului”. 

La prima vedere ai spune că acest plan, care se află pe agenda Uniunii Europene și la care se lucrează intens pentru a fi definitivat, nu ar avea nici o legătură cu lumea vinului. 

Ei bine se pare că va avea un impact major asupra acestui sector, impact care va afecta atât tehnologia de producție cât și calitatea vinului în forma pe care noi o cunoaștem în acest moment. 

Cancerul ne privește pe toți într-un fel sau altul. În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu boala, iar alte 1,3 milioane de oameni și-au pierdut viața din cauza acesteia. Se estimează că dacă nu se iau măsuri, cancerul va deveni principala cauză de deces în UE până în 2035, iar impactul economic general al cancerului în Europa va depăși 100 de miliarde de euro anual. 

Ultimul plan european de acțiune împotriva cancerului a fost dezvoltat la începutul anilor 1990, iar lumea a înregistrat progrese majore în tratamentul cancerului în ultimii ani. Prevenirea și combaterea cancerului este o preocupare constantă în toată lumea de zeci de ani iar una dintre măsurile care au fost implementate a fost scăderea consumului de tutun și substanțe periculoase, ceea ce a dus la salvarea sau prelungirea vieții. Europa are nevoie urgentă de un angajament reînnoit pentru prevenirea, tratamentul și îngrijirea cancerului. 

” Planul pentru combaterea cancerului conține acțiuni concrete, ambițioase, care vor sprijini, coordona și completa eforturile statelor membre de a reduce suferința cauzată de cancer. “

Obiectivul principal al “Planului pentru combaterea cancerului”  este să sensibilizeze și să abordeze factorii cheie de risc, cum ar fi cancerele cauzate de fumat, consumul nociv de alcool, obezitatea și lipsa activității fizice, expunerea la poluare, substanțele cancerigene și radiații, precum și cancerele declanșate de agenții infecțioși. 

În această strategie se urmărește reducerea semnificativă a consumului nociv de alcool cu un target de 10% până în 2025. Strategia va avea la bază mai multe măsuri care vor afecta diverse domenii, dar în cazul alcoolului se va revizui impozitarea alcoolului și achizițiile transfrontaliere de alcool, promovarea produselor cu alcool, etichetarea.

Pentru a reduce expunerea tinerilor la comercializarea alcoolului, vor fi monitorizate campaniile de promovare a băuturilor alcoolice pe canalele mass-media audio-vizuale, inclusiv pe platformele video online. Ne putem astfel aștepta la popularizarea mesajelor de tipul “ Pentru o viață sănătoasă reduceți consumul de alcool”, care vor fi distribuite pe canalele mass media. 

Uniunea Europeană a dedicat în anii precedenți un buget destul de generos pentru acțiunile de promovare ale producătorilor de vin din UE. De aici apare necesitatea de corelare a politicilor cuprinse în “Planul pentru combaterea cancerului” și politicile de promovare care să corespundă cu noul PAC ( Pactul Agricol Comun), Green Deal ( Pactul Verde ) și Farm to Fork ( De la Fermă la Consumator). Ultimele prevăd o direcționare a unui procent semnificativ a fondurilor de promovare către producătorii care aplică o tehnologie pentru viticultură ecologică în plantații, în detrimentul celor care nu au trecut către această tehnologie.

Politicile de promovare restricționate vor avea un impact negativ asupra producătorilor din România, atât pe plan intern cât și extern. Dacă analizăm ultimii ani, în România numărul de crame care aleg variante de comercializare a vinurilor îmbuteliate a crescut cu 36% față de anul 2009, dar majoritatea au expunere doar locală și nu națională. La nivel internațional, deşi România este unul din­tre cei mai mari producători de vinuri din Europa, lipseşte din topul ex­por­tatorilor. Prin comparație Republica Moldova este prezentă în clasamentul celor mai mari exportatori cu un brand de țară bine construit, deși România are o pro­ducţie dublă faţă de cea a Republicii Mol­dova. Cu fonduri reduse  și cu restricții de promovare, șansele construirii unui brand de țară vor fi puternic diminuate.

Un aspect pozitiv pe plan intern este creșterea consumului de vin și creșterea numărului de consumatori interesați de cultura vinului, chiar dacă suntem departe de a atinge nivelul de 10% de consumatori informați care e prezent în UE. Cu toate acestea dacă nu va exista o intensificare a comunicării în perioada imediat următoare, campaniile care vor intra în vigoare din 2023 vor duce la diminuarea consumului.

Asociațiile de producători de vin din Europa, militează pentru excluderea vinului din categoria generală “alcool” și cer să fie luate în considerare toate studiile privind beneficiile consumului moderat de vin. Această cerere vine în urma multiplelor studii interdisciplinare, care au demonstrat efectul benefic al consumului de vin datorită conținutului acestuia în substanțe antioxidante. 

În cadrul “Planului pentru combaterea cancerului “, ca și parte a strategiei de informare a consumatorilor, pentru ca aceștia să poată lua o decizie de achiziție asumată, Comisia a propus și deja este aproape de faza finală de aprobare, includerea obligatorie a listei de ingrediente și a declarației nutriționale pe etichetele băuturilor alcoolice înainte de sfârșitul anului 2022 și introducerea avertismentelor de sănătate pe etichete înainte de sfârșitul anului 2023. De asemenea, vor fi furnizate statelor membre, pentru a fi implementate, comunicări cu intervenții scurte bazate pe dovezi privind alcoolul în asistența medicală primară, la locul de muncă și în serviciile sociale.

Una dintre alternative este producerea vinurilor cu o concentrație redusă de alcool sau chiar a vinurilor fără alcool obținute prin dezalcoolizare. Acest subiect a dus la discuții multiple, având în vedere că vinurile dispun în acest moment de o legislație clară privind practicile și tehnologiile admise și de o clasificare geografică și calitativă DOC, IG . Una dintre întrebările frecvente a fost dacă aceste produse noi obținute din vin vor purta denumirea de vin sau se vor căuta alternative. Se așteaptă ca toate aspectele să fie finalizate în scurt timp, urmând ulterior să se stabilească cadrul legislativ de aplicare și care sunt practicile și tehnologiile aprobate.

 Producerea vinurilor dezalcoolizate presupune achiziționarea unor echipamente speciale în crame pentru a putea produce acest tip de produs. Dacă e să luăm în considerare faptul că în ultimii 20 de ani concentrația alcoolică  a vinului a crescut constant datorită acumulării unor cantități mult mai mari de zaharuri în struguri, și micșorarea semnificativă a perioadei de coacere datorită schimbărilor climatice actuale, putem trage concluzia că întreaga tehnologie de producție va trebui modificată și adaptată.  Comisia Europeană prezintă diminuarea concentrației alcoolice sau eliminarea totală a alcoolului din vin ca o oportunitate, pentru deschiderea altor piețe de vânzare cum ar fi statele din Orientul Mijlociu sau cu adresabilitate directă către generațiile tinere care preferă băuturile slab alcoolice.

După impactul COVID producătorii vor trebui să se adapteze relativ repede la noile modificări impuse și să își contureze noile strategii de producție și promovare astfel încât impactul noilor politici europene să devină oportunități și nu amenințări. O strategie unitară de promovare cu obiective clare și un calendar de implementare devine obligatorie în noile condiții. 

Va urma.