„Vin Méthode Nature” un nou trend?

În ultimele cercetări de piață publicate de către Wine Intelligence se descrie o creștere a consumului de vinuri “naturale“. Este un termen relativ nou pentru mulți consumatori de vin din întreaga lume dar unul pentru care aceștia manifestă un interes în creștere.

În 2020 Franța a obținut dreptul de a comercializa vinuri recunoscute oficial ca "naturale", o încadrare formală sub numele de "„Vin Méthode Nature” care va putea fi certificată după o perioadă de monitorizare. 

Aceste vinuri obținute prin intervenții reduse atât asupra solului, a butucilor de viță de vie cât și asupra vinului au devenit apreciate și atrăgătoare pentru un segment de nișă de consumatori de vin “consumatori de vin implicați, care se mândresc personal și social cu experimentarea și descoperirea vinului și care au aflat despre conceptul de vin natural de la sommelieri entuziaști, manageri de magazine de vinuri și prieteni bine informați.”

Din punctul meu de vedere termenii de “vin curat” și “vin natural” (prescurtare convenabilă a denumirii în franceză “vin méthode nature”) utilizați în descrierea și prezentarea acestui tip de vin, induce confuzie în rândul consumatorilor dar în același timp utilizarea termenilor conferă o poziționare pozitivă a acestui vin în detrimentul "vinului convențional”.

În prezentarea acestor vinuri apar note de degustare atipice: vin tulbure, încărcat, cu miros de pamânt și ciuperci ceea ce poate să devină o reală amenințare dacă aceste note sunt asociate ca fiind cele care descriu un vin calitativ. 

Jancis Robinson nota în unul dintre articolele sale “Un motiv major pentru eforturile depuse în obținerea unei denumiri recunoscute a acestor tipuri de vinuri - în afară de cea de a distinge vinurile cu adevărat naturale de imitațiile mai comerciale – este reducerea probabilității ca vinurile naturale să fie respinse de comisiile locale de degustare care, până acum, cel mai adesea le-a respins ca fiind „atipice”. Utilizarea logo-ul Vin Méthode Nature ar trebui să le ofere un fel de armură.”

Este surprinzător cum în câțiva ani o mișcare pornită din Franța, a unui grup mic de producători, a ajuns să împartă vinurile în “vin convențional” și “vin natural”, în condițiile în care acest tip de vin nu este oficial considerat ca o categorie sau subcategorie distinctă, așa cum sunt spre exemplu vinul “organic” sau “biodinamic”.  

Marea majoritatea a consumatorilor de vin asociază cuvântul “vin” cu un produs natural, având un proces simplu și direct de obținere care presupune recoltatul strugurilor, obținerea mustului, fermentare acestuia și obținerea produsului finit - vin. Chiar dacă în esență procesul de obținere a vinului convențional a ajuns să fie unul de finețe care prin utilizarea diverselor tehnologii reușește să ofere vinuri spectaculoase, produsul final, vinul, este tot un produs natural.

Pentru ca vinurile să poată fii etichetate cu eticheta „Vin Méthode Nature” trebuie să fie făcute din struguri 100% certificați organic, culeși manual. Fermentarea se realizează exclusiv spontan cu drojdii naturale, nu este permisă inocularea cu drojdii selecționate și nici utilizarea altor bacterii de fermentare. Este interzisă utilizarea de aditivi oenologici sau a mijloacelor auxiliare de prelucrare precum și a oricăror tehnici de osmoză inversă, filtrare, filtrare tangenţială, termovinificare. 

Utilizarea sulfiților nu este permisă înainte sau în timpul fermentației și nici în orice alt  stadiu de vinificație. În vinul finit se pot adăuga sulfiți (indiferent de culoare și stil) în limita a maxim 30 mg/l SO2total. Utilizarea sulfiților adăugați va fi notificată printr-un logo dedicat.

Eticheta „Vin Méthode Nature” se acordă în fiecare an și pentru fiecare recoltă după un controlul realizat de către Syndicat de Defense des Vins Naturels. 

Toate aceste limitări impuse în obținerea vinului duc la o inconsecvență a calității și caracteristicilor acestora de la un an la altul. Drojdiile naturale pot într-un an să ducă la obținerea unui vin sec iar în anul următor din același soi să se obțină un vin demisec sau chiar dulce dacă acestea se opresc din fermentare. Pentru că nu se supuse unor procese convenționale de stabilizare, cum ar fi filtrarea sau clarificarea, vinurile naturale finite pot refermenta dacă se încălzesc prea mult atunci când sunt depozitate sau transportate. Pot să apară și diverse fermentații patogene având în vedere că în vinul final nivelul sulfiților nu depășește 30 mg/l, ceea ce oferă o protecție antioxidantă și conservantă total insuficientă. 

Este nevoie de foarte multă energie și grijă pentru a menține un vin natural în stare perfectă și pentru a obține o bună calitate a acestora în fiecare an, așa că întrebarea este câți producători vor dori să facă parte din această mișcare și cine va putea să certifice aceste vinuri cu reguli atât de stricte în momentul în care numărul de producători ar depăși câteva sute, și ar fi repartizați pe mai multe continente.

Sébastien David, reprezentantul Syndicat de Defense des Vins Naturels a spus că, odată ce vor avea peste 400 de membri producători, autoritățile franceze vor prelua monitorizarea pentru a oferi o certificare a acestor vinuri. În 2020 erau doar 140 de entități înscrise în sindicat, din care doar 50 erau producători de vin.

Jancis Robinson ”Ar fi imposibil să fie monitorizate toate podgoriile relevante pentru a verifica că acolo nu au fost văzute mașini de recoltat. Și cum să verifici dacă nu a fost inoculată nicio drojdie de cultură comercială? Mai ales că este obișnuit ca producătorii de vin să păstreze culturile lor de drojdie de la o recoltă la alta. Cum poți să le determini originea?”

Legătura dintre vin și naturalețe rămâne un instrument de marketing puternic pentru industria vinului și chiar dacă foarte mulți producători utilizează parte din regulile producerii vinurilor „Vin Méthode Nature”, aceștia trebuie să depună un efort mult mai mare pentru promovare, având în vedere limitarea folosirii logo-ului. 

Întrebările rămân:

Toate aceste restricții impuse vor putea genera un trend consistent astfel încât cât mai mulți producătorii să se alăture sau va rămâne doar la nivel de concept și unealtă de marketing pentru o categorie restrânsă de producători? 

Sunt consumatorii suficienți de interesați de astfel de vinuri încât producerea acestor vinuri să devină o “obligație” a producătorilor?